Ma uitam zilele trecute pe Youtube sa-i arat lui fiu-miu ce muzica imi placea mie cand eram de varsta lui… si am ajuns invariabil la Felicita. I-a placut si muzica dar mai ales Romina, evident, asa cum a placut Romina unor generatii intregi de barbati si baieti din intreaga lume.
Am cautat si i-am aratat melodii ale lor din 1980 pina in prezent, deoarece acum canta cei doi din nou impreuna. Nu despre istoria lor muzicala voiam insa sa vorbesc, ci despre faptul ca ochii lui de copil au sesizat ce mult a imbatrinit Romina! Nu, nu Al Bano, ci Romina! Si mi se pare foarte interesanta si nedreapta totodata presiunea care se pune asupra femeilor si mai ales a femeilor frumoase. Un barbat este acceptat cu riduri, carunt si cu pungi sub ochi – lucru care il face sa para plin de experienta si mister – pe cind o femeie in aceeasi situatie este batrana si trecuta. Si-atunci nici nu ma mir de efortul de balamuc pe care il fac femeile sa atenueze trecerea timpului, in speranta ca vor putea combate firescul lucrurilor si pina la urma legea gravitatiei.
Oricit ne-am chinui insa bagandu-ne ace in piele, tragand de pometi cu fire din aur, masti din argila, plasma din vene, oxigen pe nas si cate si mai cate, tot nu poate fi recuperata textura de piersica a obrazului, aceea care face diferenta dintre o fata tanara si o femeie trecuta bine de prima tinerete.
Vestea buna este ca la virsta aceasta inca putem arata spectaculos, inca ne putem distra ca la 20 de ani, desi refacerea de a doua zi este exact ca la 40, inca ai chef si energie, inca ai putere si poti si este perioada in care devii lumina ochilor copiilor tai, a sefului care te apreciaza sau a angajatilor pe care ii conduci. Asa ca secretul este sa ne bucuram de ceea ce avem, nu sa ne luptam sa obtinem ceea ce-i imposibil de readus inapoi!
