„Un copil pentru mama, un copil pentru tata si unul pentru biserica si tara.”
Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicut
Doar atat? Doar 3? De ce doar 3? Si pe ultimul il donam? Dar nu mai bine s-ar ocupa biserica si tara de groaza aia de copii orfani, parasiti sau de cei care mor de foame si frig, cei care nu au cu ce ajunge la scoala, copiii de rromi care cresc pe maidanele de gunoi? Voi cei care militati impotriva avortului, nu mai bine ati infia un copil amarat? Cum de militam pentru ingradirea drepturilor femeilor si a optiunilor? Cum se face ca mereu in tara asta se militeaza pentru inchiderea oamenilor in puscarii, pentru oprirea femeilor de a face ce vor cu viata lor, pentru nedarea de drepturi gaylor… Dar de ce nu militam pentru ceva pozitiv?!
Haideti oameni buni sa luam cate un copil orfan acasa, haideti sa ajutam cate un batran uitat de noi toti, haideti sa nu mai judecam pe nimeni dupa orientarea sexuala ci dupa calitatea umana! Cum poate un preot, care n-are niciun copil si asta e fix treaba lui, dar cum poate sa scoata pe gura asemenea anomalii: unul pentru mama, unul pentru tata si unul pentru biserica si tara? Cum?
Copiii nu se fac pentru cineva sau ceva, copiii se fac doar pentru a fi iubiti, copiii sunt miracole nu sunt pentru uz! Si oricum, nu toti oamenii trebuie sa faca copii, fiecare are dreptul de a alege si spun asta in conditiile in care bat la cap toate cuplurile tinere din jurul meu sa faca copii. Cred ca oamenii destepti trebuie sa transmita gena mai departe si cred ca un copil iti da un scop in viata, iti da un rost, dar de aici si pana a considera ca nu mai ai dreptul sa alegi daca sa faci sau nu copil, e o cale foarte lunga!
Am un avort la activ pe care il regret si acum, as fi avut un baiat de 19 ani. Nu stiu daca era baiat, dar asa l-am simtit eu asa cum despre Cleo am simtit sigur ca-i fata. Abea ce ma cunoscusem cu H si din prea multa iubire am gresit si am ramas insarcinata. A fost cea mai grea hotarare luata vreodata in viata mea si a lui.
El avea 20 de ani, eu 22, eram studenta si eram de 3 luni impreuna. Daca am fi ascultat instinctul am fi pastrat copilul, dar toata logica, lipsa de serviciu a ambilor, necunoscutul fapt daca relatia noastra va fi una de lunga durata, lipsa de maturitate si multe altele au condus la acea hotarare. Din pacate viata ne-a demonstrat ca am gresit si regretam si azi acel avort, dar in continuare cred ca oamenii trebuie lasati sa hotarasca ce vor sa faca cu viata lor! Si Ileana e trecuta prin experiente asemanatoare si multe femei din jurul nostru. Am fost prima generatie care a avut libertatea asta, dupa 50 de ani in care femei au murit chiuretate prin bai si bucatarii asa ca apreciez de 50 de ori mai mult aceasta libertate decat multi altii!
Un copil este un om si trebuie sa fii pregatit sa faci si sa cresti un om! Nu mai militati impotriva, militati pentru! Militati pentru educarea prevenirii sarcinilor nedorite! Cum ar fi? Sa nu mai spunem jos ceva, ci sus ceva, sa nu mai spunem impotriva a ceva, ci pro ceva?
Hai! Hai generatie tanara si militanta, hai, nu stop!
