
Este ca un colac dezumflat. Ai pompat ani de zile in el, el este colacul acela de salvare in orice situatie a vietii tale, dar, well, te lasa sa te ineci din cand in cand.
Partea buna, caci mereu exista o parte buna pana si in praful de pe pervaz – poti desena o floricica – deci partea buna a memoriei slabe de dupa 40 e ca te uiti la un film a cincea oara si nemaitinand minte decat detalii vagi te bucuri de el ca si prima data. Daca recunosti ca esti vraiste la acest capitol, iti poti nota in telefon filmele care ti-au placut si cand ai timp le vezi, iar si iar, fericit! Despre carti nici nu mai discutam. Vezi rafturi intregi pe care le-ai devorat in tinerete si pe care le mai stii, iar acum citesti o amarata de carte pe luna si luna urmatoare o poti lua de la capat ca ti-e complet noua…
Partea cea mai proasta e ca te faci de ras. Mai ales daca esti si vorbaret si sociabil, o poti da de gard grav. Eu am facut o gafa majora din domeniul istoriei, cu prietenii mei fiind, care sunt ca si mine, calai. Abia asteapta sa greseasca unul, ca devine automat ciuca misto-urilor. Dar stiti de ce nu va scriu gafa?! Stiti… am uitat-o, mai stiu doar ca mi-am luat-o toata seara pe baza ei. Am prieteni care desi varstnici ca si mine, au memoria intacta. Aia au alte defecte mult mai mari! Nu le stiu ca nu le mai tin minte, dar sunt sigura!
Inchei prin a va spune un lucru clar, pe care nu-l voi uita niciodata, jur! Ia partea buna din orice, oricare ar fi ea, si razi cand faci o gafa si considera ca daca n-o faceai si nu le dadeai prietenilor un subiect de ras si misto, poate ar fi fost o seara banala si plictisitoare. Si chiar daca nu-i de bine, macar esti in lumina reflectoarelor, deci esti!
cu memoria nu e de glumit, doamne fereste sa te lase. probabil ca nu ati vazut in viata dumneavostra persone cu dementa, nu ati mai glumi nici un minut. eu dupa 40 de ani m-am apucat de facut un master fara sa-mi pun probleme de memorie.
Eu dupa 40 am facut un site. 🙂 Nu e vorba despre persoane cu deficit real asa cum sugerati dumneavoastra! Este vorba despre faptul ca avem atatea lucruri pe cap, incat pe unele le uitam, pur si simplu. Unii dintre noi, desigur. Felicitari pentru memoria dumneavoastra.