
Viata mea colorata m-a pus in legatura cu multi oameni, care mai de care mai interesanti, caci cei normali nu se lipesc de mine.
Asa am cunoscut-o intr-o buna zi si pe Laura Lupu care era brand manager la o mare companie de tigari. Laura, o tipa inalta, eleganta si joviala mi-a placut de la inceput, desi am avut si momente de tensiune maxima. Oricum, femeia foarte bine educata, cu foarte mult bun simt si cu dorinta de a face lucruri cat mai reusite in conditii de munca la fel de reusite. Ne-am imprietenit mai mult si intr-o zi ne-a invitat la ea acasa la o masa cu parfum italian. Un apartament cald cu mirosuri imbietaroare si mancaruri alese. Atunci l-am cunoscut si pe sotul ei, pe Mihai The Wolf (am scris un articol despre el si pasiunea lui pentru motoare, il puteti citi aici).
Mihai a inceput sa ne arate multe produse aduse din Toscana hand-made, de la furnizori artizanali, iubitori de autentic, bio si natural. Cu o pasiune nebuna ne-a explicat ca visul lui este sa-si deschida o delicaterie in care sa aduca numai si numai astfel de produse, care mai de care mai speciale si facute cu dragoste si multa grija.
A mai trecut ceva timp. Laura trecuse de 40, iar compatibilitatea ei cu multinationala la care lucra a expirat. Cu doi copii acasa si un sot de success, Laura ar fi putut alege calea cea mai usoara de a savura viata in frumoasa ei casa sau ar fi putut incerca sa se reintegreze intr-un mecanism multinational cu riscuri minime. Dar nu. Ea a ales variant de a se reinventa complet, de a-si schimba viata, munca, domeniul, ritmul, totul. De a lua o noua cariera si meserie de la 0.
A ales sa fie antreprenor si a ales sa urmeze acel vis al ei si a lui Mihai, a ales sa intre in industria alimentara de cea mai inalta calitate si sa-si deschida mica delicaterie din fanteziile lor. A construit un nou business, care presupune atatea cunostinte noi si atatea moduri de lucru noi incat aproape ca a mai trebuit sa faca o facultate. De data asta cu riscuri maxime financiare. Dar Laura e genul care risca si munceste pana ii iese. Asa s-a nascut I regali di Francesca. Intai a fost o afecere on-line, ca apoi sa se transforme intr-un magazin mic si de o frumusete rara in Pipera. Un loc in care cand intri esti ca in candy land. Nu s-a oprit aici si s-a dezvoltat mai departe deschizand si o locatie pe Eminescu, in care magazinul se imbina cu bistro-ul si frumusetea, deliciul si aromele se amesteca perfect si te poarta direct in minunata aia de Toscana.
La I regali di Francesca ai senzatia ca este mereu vara si soare, chiar si cand e viscol afara. Cred ca dincolo de produsele minunate este si lumina pe care o emana proprietarii. Cand Laura si Mihai incep sa-ti povesteasca despre Formaggio al Tartufo, Prosciutto di San Daniele, Mezze, Burrata, Ton Pianna Afumat, Otet balsamic de Modena, Panettone, Carpaccio de Trufe, Frizzante Lambrusco, Branza Pecorino Toscano, Ulei de masline Extravirgin si alte sute de produse, o fac cu o pasiune care te lasa si cu gura cascata si cu apa-n gura!
Fiecare produs este o poveste in sine de la cei care le fabrica pana la delicatetea cu care Laura le pune in vanzare, iar de cand exista si bistro-ul, povestile s-au inmultit cu retete absolut spectaculoase de mancarici facute pe loc cu tot ce are ea in magazine si galantare.
Pe langa asta, bineinteles, I regali di Francesca pregateste si diverse cadouri cu o sumedenie de produse din magazinele lor, cadouri de lins pe degete, dar cu un aer de roialitate culinara. De multe ori, prefer un astfel de cadou decat orice obiect, pentru ca imi mangaie mai tare simturile.
Laura Lupu este deci, pentru noi, un exemplu extraordinar de schimbare radicala a vietii si carierei dupa 40 de ani si va rog sa ma credeti, ca nici nu mi-o mai pot inchipui la fostul ei loc de munca, pentru ca la I regali di Francesca este ca la ea acasa si zici ca s-a nascut pentru aceasta afacere gustoasa.