Ca sa va inveselesc dupa articolul editorial, vreau sa va povestesc ultima din intamplarile alea tampite de anul trecut, intervenite din cauza de prea mult stres si solicitare. V-o redau cu simtul umorului si mai ales al autoironiei – trasatura principala care pe mine m-a scos din majoritatea starilor proaste din viata mea.
Deci va rog faceti urmatorul efort de imaginatie:
Un BMW X5 mare si negru, bibilit si curatat luna, aglomeratia de Sarbatori pe un bulevard cu trafic mare si eu gatita pruna cu cercei Laura8 la urechi.
Ma grabeam ca dracu’ in zona pranzului ca norocul, nu seara, cand lumea pleaca de la birou, ma grabeam sa ajung la o intalnire la care intarziasem deja cand masina mea se opreste brusc, exact in diagonal, la intersectia dintre doua benzi. Cand spun se opreste, chiar asta a facut. Ditamai mamutul oprit brusc in diagonala, ocupand 2 benzi. Nu mi s-a intamplat niciodata ca un asemenea bolid sa se opreasca in mers, si in general, la orice fel de defectiune, computerul de bord anunta cu ceva timp inainte. Asa ca am fost sigura in primele minute ca visez sau poate, din greseala, am apasat aiurea vreo pedala, buton sau ceva. In disperarea claxoanelor din spatele meu ma apuc sa apas cu piciorul acceleratia ca turbata, in timp ce cu mana apasam isteric pe butonul de pornire… cand deodata vad ceea ce mi s-a parut ca vad de vreo 3 zile… indicatorul portocaliu de benzina aratand 0km disponibili. M-am albit de rusine cand mi-am dat seama de situatie. O blonda tampita pe tocuri, facand pana prostului cu un X5 de 4 tone, blocand 2 benzi in mijlocul orasului, in prag de Craciun. Si blonda aia sunt eu!
Realizez penibilitatea situatiei, dar si realitatea in care ma aflam. Trebuia sa ajung urgent la birou, la o intalnire importanta in 5 min… doar ca ma aflam in diagonala unei artere principale cu pana proastei, ca sa zic asa, cu masina de cateva tone blocata complet.
De panica si nervi m-am comportat echilbrat si matur, asa ca am inceput sa plang in hohote de disperare. Cu mucii in piept, imi iau inima in dinti si sun la BMW, rugandu-ma la Dumnezeu sa nu lesine aia de ras cand le expun situatia. Imi imaginez comentariile, dar le raman datoare pentru profesonialism in timp ce ma consolau calm, explicandu-mi ca-mi vor trimite tocmai din Militari o platforma cu care sa-mi tracteze masina inspre cea mai apropiata benzinarie… pentru a o alimenta… ceea ce nu dura mult, doar vreo cateva ore.
Cu rimelul curs si nasul rosu de plans sun la birou si secretara noastra anunta in agentie ca sefa are nevoie de ajutor. Cum soferul era plecat cu treaba si eu ca o Cosanzeana tampita aveam nevoie de ajutor, se ofera 2 colegi, art directori, sa ma depaneze, astfel incat eu sa pot fugi la intalnirea la care eram asteptata. Aici simt nevoia sa redau povestirea in slow motion si va mai rog sa faceti inca un efort de imaginatie.
Doi handralai, cool, tineri, tatuati, cu hoodies-uri si pantaloni cu bucile cazute apar: ta-na-na-naaaaa… cu o butelca de plastic de apa Dorna de 5 l cu benzina in ea (pentru rezervorul meu de 90 l gol de 3 zile). Cand i-am vazut asa falnici si la moda, mi-au secat si lacrimile imagindu-mi si mai tare ridicolul situatiei: o blonda proasta sa faca pana prostului am mai auzit… da’ un „cuplu” de barbati vlajgani care au ramas in trafic ca n-au mai alimentat, asta-i mai presus de bine si de rau!
Bref! Eu am plecat, multumesc lui Dumnezeu, de la locul penibilului eveniment, pe cand astia doi, Alex si Ema, au ramas la incasare in traficul aglomerat de Sarbatori. Ei au stat in frig in timp ce participantii la trafic le-au oferit toate cele „dulci ” ca au blocat traficul. Ei au fost la intampinare cand au venit domnii cu platforma dupa vreo 3 ore si au constatat ca eu, in disperarea initiala, de la cat am apasat ca nebuna pe toate butoanele, am blocat complet rotile masinii… ceea ce a insemnat ca platforma a fost adusa inutil, deoarece masina nu putea fi ridicata decat cu o platforma cu macara. Ei au fost aia care au facut zeci de drumuri impreuna cu nenicii de la BMW la cea mai apropiata benzinarie ca sa care cu sticluta vreo 20 l de combustibil… ca sa porneasca dracu masina mea insetata de benzina. Ma rog, dupa 6 ore s-a rezolvat dezastrul si au aparut astia inapoi la birou, cu masina semi-dezmembrata (complicat de explicat, da’ ca sa o reporneasca a trebuit sa-i dea bara si masca din fata jos), degerati complet si cu navigatia nu stiu din ce motiv setata brusc pe limba maghiara.
Eu cred ca masina a vrut sa-mi transmita un mesaj de dulce, da’ i-a fost jena sa-mi transmita asta in romana asa ca a preferat sa ma f..a in dinti mai bine, in limbi straine. Le-am multumit din suflet baietilor mei minunati si n-am vrut niciodata sa-mi imaginez cam ce au povestit ei prietenilor lor despre aceasta intamplare… desi aud clar comentariile lor:
– Bai, manca-va-si, cum plm sa fii asa proasta? Nu-i gresita vorba aia: Frumoasa, da’ proasta! :)))))))))))
